5 propuneri de imbunatatire Program SRL-D 2013

Au trecut deja 3 luni din noul an, iar Programul SRL-D 2013 incă nu a fost demarat. Din informaţiile obţinute de la Agenţia, pardon Direcţia (nu înţeleg nici acum de ce incă este sub patronajul Ministerului Economiei, când avem Minister dedicat al IMM-urilor) pentru Implementare Programe şi Proiecte pentru IMM-uri, este necesară o hotărâre de guvern pentru implementarea proiectului. Intârzierea este oarecum surprinzătoare, după ce anul trecut, guvernul condus de acelaşi prim ministru, printre primele hotărâri luate, a mărit bugetele programelor dedicate IMM-urilor.

În aşteptarea publicării măcar a unui proiect de procedură de implementare a Programului pentru stimularea infiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de către intreprinzătorii tineri, având în vedere şi experienţa pe care am avut până acum cu clienţii în obţinerea şi implementarea proiectelor din acest program, am făcut o listă cu 5 propuneri de imbunătăţire. Le-am gândit cu un obiectiv clar: să incurajăm infiinţarea şi dezvoltarea unor companii capabile de valoare adăugate ridicată şi puternic sustenabile. Am vrut să trecem de la caracterul actual al programului, ce sprijină mai mult sectorul de producţie spre unul orientat mai mult spre servicii şi societatea informaţională. Au trecut vremurile când aveai nevoie de o fabrică şi utilaje scumpe pentru a avea o companie competitivă. Acum poţi schimba lumea şi din faţa unui calculator pe canapeaua din sufragerie. De ajuns cu vorba şi să trecem direct la propuneri:

– Coborârea pragului necesar de investiţii de la 40% până chiar la 0% – Pentru obţinerea finanţării intregi de 10.000 de euro, trebuie investiţi in active fixe amortizabile cel puţin 8000 de euro plus TVA. Foarte multe afaceri nu au nevoie de o asemenea investiţie. Foarte multe afaceri cu un potenţial foarte mare, din zona serviciilor. Sau chiar de producţie de soft IT. În schimb, acestea au nevoie de bani să reziste pe piaţă jumătate de an până când vor putea avea venituri. Să plătească salarii, să plătească promovare, să-şi facă site-ul.

– Contribuţie de 70% din partea statului. Sau mai mare. SRL-D-urile sunt companii abia infiinţate şi conduse de tineri. Finanţarea din partea lor este una foarte redusă. De aceea statul trebuie să vină şi contribuie cu cât mai mult. Nu mi se pare normal, ca în cadrul unui program precum START, unde suma de bani este şi mai mare, contribuţia statului să fie şi ea şi mai mare, iar la SRL-D, programul cu cel mai mare impact, contribuţia din partea statului să fie mai mică. Nu trebuie uitat un aspect. Atunci când impui un 50% cofinanţare la o investiţie, de exemplu o maşină, nu trebuie uitată şi competiţia cu produsele SH. Dacă vreau să cumpăr o maşină nouă de 10.000 de euro, contribuţia intreprinzătorului va fi de 7400 de euro. Poate merită mai mult să renunţ la finanţare şi să cumpăr o maşină SH de 5000 de euro cu care poate voi reuşi să fac acelaşi lucru. Iar de 2400 de euro repar la ea ani buni.

– Eliminarea restricţiei cu privire la finanţarea mijloacelor de transport. Aceasta a fost impusă evident din dorinţa de a impiedica intreprinzătorii să-şi cumpere maşini pentru a fi folosite în interes personal. Din păcate, restricţia elimina posibilitatea unui număr foarte mare de afaceri din domeniul serviciilor de a-şi cumpăra o maşină fără de care nu şi-ar putea desfăşura activitatea. O firmă de instalaţii termice cu 3-4 angajaţi are nevoie de o maşină cu care să-şi transporte angajaţii la domiciul clientului, unde îşi desfăşoara activitatea. Prin această restricţie, este obligată ori să cumpere o utilitară cu 2 locuri (unde pune ceilalti angajati), ori una cu masa maximă de până in 3,5 tone, care costă deja peste 20.000 de euro şi este un efort prea mare. O firmă de studii geotehnice are nevoie de o maşină 4×4 pentru a se deplasa pe terenuri dificile, acolo unde trebuie să realizeze forajele necesare. Nu se poate. De asemenea, in sectorul de consultanţă, aceasta se face de multe ori la sediul clientului. De asemenea nu se poate achiziţiona maşină non-utilitară. Deşi pot să înţeleg dorinţa de a nu se cheltui banii statului in interesul propriu al intreprinzătorului, trebuie privite şi beneficiile eliminării restricţiei: numeroase afaceri pot beneficia de un real ajutor, intreprinzătorii vor fi motivaţi şi incântaţi (da, vor folosi maşina şi in interes personal, dar e un bonus) iar mulţi dintre ei vor avea o gamă mult mai largă din care pot alege, şi astfel pot face o alegere mai bună. Da, probabil vor fi şi câţiva care vor vrea maşina să o folosească mai multe în interes personal. Dar dacă nu vor putea avea o argumentaţie serioasă în planul de afaceri, vor putea fi respinşi în etapa de evaluare.

– 10% din finanţare pentru cash flow – Oferiţi 10% din finanţare pentru cash flow. Este foarte important, mai ales la inceputul unei afaceri. Nu cereţi cofinanţare la ei. Ii puteţi livra la 30 de zile din momentul in care aţi incheiat contractul cu SRL-D-ul. Nu puneţi restricţii cu privire la cheltuirea lor. Nici justificare. Cine ia cei 10.000 de euro, nu stă să facă găinării cu ei. Însă sunt de un real ajutor. Plăteşti chestii mărunte, incepi o mică promovare, cumperi diverse chestii SH, o imprimantă, un laptop. Majoritatea afacerilor mari au inceput foarte mici, intr-un garaj, cu lucruri deţinute chiar de către intreprinzători.

– Simplicarea birocraţiei – Este adevărat, 10.000 de euro nu sunt puţini. Însă dacă birocraţia este excesivă iar restricţiile impuse îţi limitează destul de mult mişcările, credeţi-mă, am avut mulţi clienţi in situaţia asta, deja suma incepe să nu mai merite. Pur şi simplu intreprinzătorul preferă să se concentreze pe propria afacere decât să incerce să ia o sumă de bani care vine la pachet cu numeroase limitări. Eliminaţi o parte din limitări (prag pentru investiţie, limitări furnizori), faceţi procesul de obţinere a finanţării mai uşor (colaborare mai bună cu bancă, decontare mai rapidă a banilor, documente justificative mai puţine, eliminarea necesităţii asigurărilor) şi rezultatele nu vor intârzia să apară.

Sunt conştient de faptul că multe limitări sunt puse în incercarea de a preveni o cheltuire greşită a banilor. Din păcate, se acţionează precum in sistemul fiscal, iar rezultatele sunt asemănătoare. Nu se poate să se fiscalizeze tot. La fel nu se poate obţine o cheltuire perfectă a banilor din finanţare. Trebuie să se accepte faptul că o parte din bani nu vor contribui la obiectivele proiectului. Odată acceptat acest lucru, ne putem concentra cum putem să-i ajutăm pe cei care vor folosi cu adevărat aceste fonduri. In sistemul fiscal, mai putine taxe duce de fiecare dată la o creştere a sumelor totale incasate. Faceţi la fel şi aici.

Relaxaţi programul, poate chiar va creşte suma de bani cheltuită necorespunzător. Dar trebuie puse în balanţă beneficiile: veţi obţine participarea unor intreprinzători care poate până acum nu aveau de gând să participe din cauza birocraţiei. Care preferau să se dedice mai mult propriei afaceri. Iar cei care oricum ar fi participat, au acum mai mult timp să se dedice şi altor aspecte importante ale afacerii: precum produsele pe care le vând şi clienţii pe care îi targhetează.

Efectul general va fi unul pozitiv. Pentru că până la urma, asta urmărim, nu-i aşa? Efectul obţinut la nivel macroeconomic. Şi spun „urmărim” pentru că şi noi acelaşi lucru îl dorim: creşterea sănătoasă a unui sector de IMM-uri in România.